Patenta de întreprinzător se eliberează şi se prelungește de către subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat în a cărui rază solicitantul/titularul îşi are domiciliul sau preconizează să îşi desfăşoare activitatea, în modul prevăzut de Legea nr. 93/1998, Legea nr. 231/2010 și Anexa nr. 1 la Legea nr. 160/2011.

Patenta se va elibera în decurs de 3 zile de la data depunerii cererii, la care se vor anexa documentele necesare, inclusiv dovada achitării taxei pentru patentă pentru (toată) perioada solicitată de activitate (de la o lună până la 12 luni). Rechizitele bancare urmează a fi obținute în prealabil de la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat.

Patenta poate fi eliberată de primăria în a cărei rază de administrare solicitantul intenţionează să-şi desfăşoare activitatea în baza patentei, în cazul în care în localitatea respectivă nu este amplasată subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat, şi aceasta este valabilă numai pe teritoriul administrat de primăria care a eliberat-o.

În cazul în care, conform Legii nr. 231/2010, pentru desfăşurarea genurilor de activitate indicate în anexa la Legea nr. 93/1998 este necesară notificarea  autorităţii administraţiei publice locale, desfășurarea activităților respective se va efectua după depunerea unei astfel de notificări.

În cererea de eliberare a patentei se completează următoarea informație:

1. prenumele, numele şi domiciliul solicitantului;
2. genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea căreia se solicită eliberarea sau prelungirea patentei;
3. durata patentei;
4. tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se prevede că acest mijloc de transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate.

Copia de pe diplomă sau de pe alt act privind studiile ce confirmă nivelul de calificare necesar desfășurării genului de activitate respective, precum şi actele ce confirmă activitatea de muncă anterioară, se anexează la cererea de eliberare a patentei de întreprinzător depusă pentru genurile de activitate enumerate în anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93/1998.

Patenta se autentifică, aplicându-se semnătura conducătorului organului ce a eliberat patenta şi se ștampilează.

Persoana fizică care își desfășoară activitatea în baza patentei de întreprinzător, este antreprenor și cu el nu poate fi încheiat contract individual de muncă (art.13 pct. 2 din Legea nr. 845/1992, coroborat cu art. 1 și art. 45 din Codul muncii).

Solicitarea de obținere sau de prelungire a patentei se poate depune:

1. online, prin autentificarea utilizatorului în cadrul SIA „Cabinetul personal al contribuabilului” de pe pagina-web oficială www.sfs.md și accesarea serviciului „e-Cerere”, modulul „Gestionarea patentelor de întreprinzător”;
2. sau fizic, la ghișeul Direcției deservire fiscală din raza de deservire a contribuabilului. 

La cerere, se anexează următoarele documente:

1. Copia de pe diplomă sau de pe alt act privind studiile și/sau activitatea de muncă anterioară, ce confirmă nivelul de calificare necesar desfășurării genurilor de activitate menționate la pozițiile: 2.5, 2.6, 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16, 2.49, 2.52, 2.53 din anexa la Legea nr. 93/1998;
2. Documentul ce confirmă achitarea taxei pentru patentă, în cuantum corespunzător termenului de valabilitate a patentei (pentru o durată nu mai mică de o lună și nu mai mare de 12 luni);
3. Actul care confirmă împuternicirile reprezentantului solicitantului/titularului patentei de întreprinzător – în cazul în care cererea este depusă prin intermediul unui reprezentant împuternicit prin lege sau act juridic;
4. Suplimentar, în cazul genului de activitate menționat la poziția 2.53 din anexa la Legea nr. 93/1998: - copia de pe extrasul din registrul bunurilor imobile sau, după caz, de pe contractul de locaţiune a încăperii/construcției care va fi folosită în cadrul activităţii respective; - declaraţia pe proprie răspundere că nu locuieşte împreună cu persoane care au fost condamnate pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni sau contravenţii contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei;
5. În cazul genului de activitate menționat la poziția 2.50 - copia extrasului din registrul bunurilor imobile sau din registrul de evidență a gospodăriilor populației aferente casei rurale care va fi folosită în cadrul activității respective;
6. În cazul genurilor de activitate menționate la pozițiile 2.52 și 2.53 din anexa la Legea nr. 93/1998: - cazierul judiciar şi cel contravenţional; - declaraţia pe proprie răspundere că nu este decăzut din drepturile părinteşti prin hotărâre definitivă a instanţei de judecată; - concluzia medicală pentru admiterea la serviciul de îngrijire a copilului, eliberată de medicul de familie conform formularului aprobat de Ministerul Sănătăţii (adeverința medicală-formularul nr. 086/e);
7. Două fotografii 3x4;
8. Documentele ce confirmă statutul de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală sau actele care confirmă scutirea de plata contribuției (Adeverința – model aprobat și eliberat de către Agențiile teritoriale ale CNAM);
9. Documentele confirmative de achitare a contribuției de asigurare socială de stat pentru întreaga perioadă solicitată de desfășurare a activității în baza patentei de întreprinzător sau actele care confirmă scutirea de plata contribuției (Fișa de evidență a contribuției transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat de către titularii patentei de întreprinzător). Documentele care confirmă scutirea de plata contribuției, în cazul pensionarilor și invalizilor, constituie copia legitimației de pensionar sau de invaliditate, iar în cazul persoanelor angajate - certificatul ce confirmă faptul asigurării acestora la sistemul public de asigurări sociale, eliberat de angajator).
10. În cazul cererii de prelungire a patentei, se anexează patenta în original (dacă valabilitatea acesteia nu a încetat în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs de 12 luni consecutive de la data suspendării ei pentru neachitarea în termen a taxei pentru patentă).

Patenta poate fi recepționată la ghișeul Direcției de deservire fiscală din raza de deservire a contribuabilului sau (dacă aceasta o eliberează) la primărie. Aceasta poate fi:

1. schimbată (dacă titularul ei şi-a schimbat numele şi/sau prenumele, domiciliul sau locul de desfăşurare a activităţii indicate în patentă) sau
2. restabilită (în cazul în care patenta a fost pierdută sau nimicită).

Important!   Se permite desfăşurarea activităţii de întreprinzător în baza patentei de întreprinzător cu condiţia ca veniturile din vânzări ale titularului de patentă să nu depăşească 300 000 de lei într-o perioadă de 12 luni consecutive.

Impunerea fiscală a titularului patentei se efectuează sub formă de taxă pentru patentă, care include taxele pentru resursele naturale, taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii și taxa pentru amenajarea teritoriului.

Pentru a obține statutul de întreprinzător individual, persoana fizică cu capacitate deplină de exerciţiu, cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid, domiciliat în Republica Moldova, care dorește să practice activitate de întreprinzător, în nume şi pe risc propriu, fără a constitui o persoană juridică, este necesar să parcurgă înregistrarea de stat la organul înregistrării de stat în modul şi în termenul stabilit de Legea nr. 220/2007.

Întreprinzătorul individual se prezintă în raporturile juridice civile ca persoană fizică, însă asupra activităţii de întreprinzător se aplică regulile care reglementează activitatea persoanelor juridice cu scop lucrativ, dacă din lege sau din esenţa raporturilor juridice nu rezultă altfel. Întreprinzătorul individual este în drept să practice orice activitate neinterzisă de lege.

Pentru înregistrarea de stat a întreprinzătorului individual, se depun următoarele documente:

1. cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
2. buletinul de identitate al fondatorului;
3. informația despre beneficiarul efectiv/beneficiarii efectivi, în conformitate cu Legea nr.308/2017;
4. documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare (se efectuează la organul înregistrării de stat prin intermediul MPay sau prin transfer bancar).

La înregistrarea de stat se verifică identitatea şi capacitatea de exerciţiu ale persoanei fizice.

Înregistrarea de stat a întreprinzătorului individual nu se admite în cazul în care:

1. persoana fizică este deja înregistrată în calitate de întreprinzător individual;
2. persoana respectivă este lipsită, prin hotărârea instanţei de judecată, de dreptul de a practica activitate de întreprinzător;
3. în cazul în care pe numele persoanei au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public național.

Termenele și tarifele aplicate pentru înregistrare sunt plasate pe pagina web a organului înregistrării de stat.

Bineînțeles - consilierul sau avocatul poate nu doar să se ocupe de pregătirea cererii adresate instanței, ci și de colectarea întregului set de documente.

În unele cazuri, autopregătirea poate fi foarte dificilă sau chiar imposibilă: de exemplu, atunci când este necesar să trimiteți o cerere a unui avocat sau când unele dintre documente lipsesc sau au fost pierdute.

În acest caz, ajutorul unui avocat este de neprețuit - el va determina cu exactitate lista documentelor necesare și apoi va asigura pregătirea rapidă și corectă a acestora.

Societatea cu răspundere limitată este supusă înregistrării de stat la organul înregistrării de stat în modul şi în termenul stabilit de Legea nr. 135/2007, Legea nr. 220/2007 și Codul civil. Cererea de înregistrare a societăţii şi actele necesare înregistrării se depun de către fondatori (fondator) sau de către persoanele împuternicite prin procură specială autentificată.

Este recomandabil mai întâi să avem un proiect de plan de afaceri, cu denumirea dorită a SRL, și domeniile principale (cinci domenii/obiecte) de activitate conform Clasificatorului CAEN. După caz, se va merge la Biroul Național de Statistică pentru a se obține gratuit un certificat cu codurile de activitate conform Clasificatorului CAEM. 

Înaintea depunerii cererii de înregistrare este necesar:

1. să identificăm o adresă pentru sediu (adresă juridică). În cazul în care nu deținem spațiu proprietate privată, este necesar să încheiem un contract de locațiune a unui asemenea spațiu cu un proprietar disponibil (proprietarul trebuie să fie cunoscut şi să accepte faptul că persoana juridică foloseşte adresa sa în calitate de sediu). Ratmir prestează servicii de sediu (adresă juridică).
2. să organizăm și să perfectăm procesele-verbale ale adunărilor generale ale asociaţilor, care conţin hotărârile cu privire la constituirea societăţii, aprobarea participaţiunii la capitalul social, valorii aporturilor în natură şi alte hotărîri asupra chestiunilor de constituire a societăţii;
3. să desemnăm un administrator sau mai mulți (de regulă va fi și organul executiv al SRL, dacă va fi indicat în actul de constituire) și alte organe de conducere (consiliu, comitet de audit (de cenzori);
4. să perfectăm și să redactăm actul de constituire, care va trebui semnat de asociat(ți) (în cazul unui singur fondator – statutul);
5. să completăm după modelul stabilit, să achităm taxa impusă (de organul înregistrării) și să depunem la organul înregistrării de stat cererea privind verificarea şi rezervarea denumirii SRL (pot fi înscrise 2-3 denumiri diferite în ordinea preferinței; certificatul va fi eliberat pentru o denumire, prima din cerere, care va fi verificată și acceptată; teremele de la o oră până la cinci zile);
6. să deschidem un cont în bancă în care se va depune suma care va constitui capitalul social, în lei a SRL (se completează cererea de deschidere a contului la bancă;
7. va fi nevoie de actul de identitate și, după caz, care dovedește împuternicirile (și copia acestora), și alte acte, inclusiv completarea de chestionare, fișa cu specimene de semnaturi si ambrenta ștampilei, autentificate notarial, ordinul de numire in funcție a contabilului, copia buletinului de identitate al contabilului, copia buletinului administratorului, Cerere de deschidere a contului, completarea unui chestionar, copia statutului, copia adeverinței de atribuire a codurilor statisticespecimene de semnătură autentificate, etc, la cerința băncii);
8. să obținem de la organul înregistrării de stat rechizitele bancare și se achităm taxa pentru înregistrarea SRL

Pentru înregistrarea SRL, la organul înregistrării de stat se depun următoarele documente:

1. buletinele de identitate ale fondatorilor sau reprezentanţilor acestora, împuterniciţi prin procură autentificată în modul stabilit de lege, precum şi al administratorului persoanei juridice, pentru cetăţeni străini şi apatrizi - documentele de călătorie acceptate pentru traversarea de către străini a frontierei de stat a Republicii Moldova; dacă fondator va fi (și) o persoană juridică - hotărârea organului competent al persoanei juridice de fondare a unei noi personae juridice (nu pot fonda persoanele care au mai fondat personae juridice care nu funcţionează şi nu au fost lichidate în modul stabilit de lege);
2. cererea de înregistrare, după modelul organului de stat, semnată de fondatorul desemnat prin hotărârea de constituire sau, după caz, semnată de o altă persoană împuternicită prin hotărârea de constituire. În cazul în care persoana juridică intenţionează să desfăşoare activitate într-un domeniu reglementat, în cererea de înregistrare se declară pe proprie răspundere deţinerea avizului/aprobării prealabile a autorităţii competente privind constituirea acesteia;
3. hotărârea de constituire şi actele de constituire ale persoanei juridice, aprobate de către toţi asociaţii fondatori (în două exemplare);
4. avizul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare – dacă SRL va activa în domeniul societăţilor de asigurare, fondurilor nestatale de pensii, creditare nebancară;
5. documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare (se efectuează la organul înregistrării de stat prin intermediul MPay sau prin transfer bancar);
6. informația despre beneficiarul efectiv/beneficiarii efectivi, în conformitate cu Legea nr.308/2017;
7. în cazul în care persoana juridică va conține investiţii străine, la cererea de înregistrare, suplimentar, se vor anexa: extrasul din registrul în care este înregistrată persoana juridică cu investiţii străine, tradus și legalizat notarial; actele de constituire ale persoanei juridice străine (în original sau în copii autentificate notarial şi legalizate de către oficiile consulare ale Republicii Moldova de peste hotare, fiind traduse în limba română; actele din anumite state sunt prezentate fără apostilare şi supralegalizare).

SRL care vor avea anumite obiecte de activitate specifice vor trebui să satisfacă și alte cerințe și să prezinte și alte documente pentru înregistrare. Termenele de înregistrare și tarifele sunt plasate pe site-ul organului înregistrării de stat.

Persoana juridică se consideră înregistrată la data adoptării deciziei de înregistrare. Numărul unic de identificare de stat (IDNO) atribuit persoanei juridice este considerat şi cod fiscal. După efectuarea înregistrărilor în Registrul de stat - administratorului ori împuternicitului său i se eliberează, după caz, următoarele documente:

1. decizia de înregistrare a organului înregistrării de stat (sau, după caz, decizia motivată de respingere a înregistrării, care poate fi contestată în contencios administrativ);
2. actul de constituire;
3. extrasul din Registrul de stat, la solicitare;
4. ştampila, la solicitare.

Administratorul va emite un ordin de angajare a unui contabil, și împreună va merge pentru a se înregistra și perfecta actele necesare pentru prezentarea rapoartelor sistematice:

1. la Inspectoratul fiscal teritorial (termen de 10 zile),
2. la Casa Națională de Asigurari Sociale,
3. la Biroul Național de Statistică (în termen de o lună),
4. la Compania Națională de Asigurări Medicale.

În cazul în care este necesară și obținerea unei licențe se depun cererea și actele necesare prin sistemul electronic e-licențiere.

1. Dreptul imobiliar: înregistrarea și sprijinirea tranzacțiilor de cumpărare și vânzare de obiecte imobiliare; transferul spațiilor din nerezidențiale în rezidențiale și invers; înregistrarea acordurilor de închiriere a obiectului; înregistrarea, scoaterea locuințelor din registru; soluționarea litigiilor legate de obiectul achiziționat în temeiul acordului de participare la capitalul social; reamenajarea apartamentelor și a spațiilor comerciale; protecția drepturilor de proprietate; asistență în soluționarea litigiilor cu bunuri imobiliare de orice natură. 
2. Avocat imobiliar: întocmirea documentelor pentru orice tranzacții imobiliare (vânzare-cumpărare, schimb, închiriere, donație etc.); analiza juridică a tranzacțiilor încheiate; susținerea tranzacțiilor imobiliare; soluționarea litigiilor cu dezvoltatorii, conducerea cazurilor în instanță; legalizarea reamenajării în faza de proiectare a obiectului; reprezentarea intereselor în instanță.
3. Avocat specializat în drept funciar: tranzacții de cumpărare și vânzare de terenuri; privatizare și planuri cadastrale; valoarea cadastrală (modificare); dezacord cu decizia autorităților de stat în acest domeniu al relațiilor juridice. 
4. Afaceri: înregistrarea, restructurarea și lichidarea organizațiilor de diferite forme juridice și IE, optimizarea impozitării, soluționarea litigiilor cu autoritățile de reglementare și contrapărțile.

În cadrul companiei sunt angajați juriști care cunosc bine subtilitățile și nuanțele legii, monitorizează modificările, ceea ce facilitează rezolvarea celor mai dificile litigii legate de locuințe. Pentru consultarea inițială contactați specialiștii noștri prin telefon, folosind formularul de feedback sau prin orice alt mod convenabil pentru dvs. Puneți o întrebare. Nu doriți să așteptați? Sunați gratuit! 060 144 922. Prin transmiterea datelor dvs. sunteți de acord cu Regulile de prelucrare a datelor cu caracter personal.

De principiu, pot fi privatizate (deetatizate) doar bunurile care se află în domeniul privat al proprietăţii publice a statului sau a unităților administrativ-teritoriale.

Solicitantul care dorește să privatizeze un bun oarecare (în general) / un teren (în particular) se numește „participant la privatizare”, care poate fi o persoană fizică, o persoană juridică sau o asociaţie a lor, care a prezentat, în modul stabilit de lege și hotărârile de Guvern o cerere (sau ofertă la licitație, concurs) de privatizare (cumpărare contra cost sau transmitere în proprietate cu titlu gratuit).

Vânzătorii care înstrăinează proprietatea publică sunt:

1. Agenţia Proprietăţii Publice, în cazul bunurilor statului sau
2. Autoritățile administraţiei publice locale, în cazul bunurilor unităților administrativ-teritoriale.

Terenurile aferente bunurilor private şi terenurile destinate construcţiilor, se privatizează în condiţiile Legii nr. 121/2007, ale Legii nr. 1308/1997, ale altor legi şi ale regulamentelor aprobate de Guvern.

Terenurile proprietate publică din domeniul privat libere de construcții/edificii, înscrise în registrul bunurilor imobile, se vând prin licitații  cu strigare, desfășurate în modul stabilit de Guvern.

Prețul inițial de expunere la licitație trebuie să fie egal cu cel puțin valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator în conformitate cu Legea nr. 989/2002, dar nu mai mic decât prețul normativ calculat în conformitate cu Legea nr. 1308/1997.

Prin excepții legale, terenul proprietate publică din domeniul privat liber de construcții care, după parametri și amplasare, nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător:

1. se vinde la licitație proprietarilor de terenuri adiacente.
2. În cazul în care există un singur proprietar de teren adiacent terenului care nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător, terenul menționat poate fi vândut direct proprietarului unic al terenului adiacent la un preț egal cu cel puțin valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator în conformitate cu Legea nr. 989/2002, dar nu mai mic decât prețul normativ calculat în conformitate cu Legea nr. 1308/1997.

Terenurile pentru construcţia sau exploatarea caselor de locuit individuale se atribuie persoanelor fizice:

1. cu titlu gratuit (persoanelor fizice pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale poate fi și repetat); sau
2. la preț normativ (circa 4-5 mii lei pentru un lot de 6 ari).

Terenurile care nu pot fi privatizate:

1. În general, terenurile care fac parte din domeniul public;

2. Pe care sunt amplasate obiecte ale patrimoniul cultural naţional, înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat;

3. Terenurile fondului forestier (silvic);

4. Terenurile fondului apelor;

5. Terenurile cu destinație specială.

6. Terenurile ocrotirii naturii, ocrotirii sănătății, activității recreative, de valoare istorico-culturală, spațiilor verzi.

7. Terenurile proprietate publică date în arendă/în superficie;

8. Loturile de pământ de pe lângă casă, aflate în folosinţă provizorie a cetăţenilor (poate fi cumpărat prin ajudecare la licitație publică, cu excepția situației particulare).

9. Terenurile pe care sunt amplasate bunurile imobile în a căror privință sunt adoptate decizii de demolare în conformitate cu planul general de dezvoltare a localității;

Autorităţile administraţiei publice locale transmit terenurile în proprietatea deținătorilor (proprietarilor) caselor de locuit în limitele prevăzute de documentele de atribuire a terenului pentru construcţia şi exploatarea casei de locuit, inclusiv de contractul de atribuire a terenurilor în folosinţă pe termen nelimitat (de regulă, 6-7 ari).

Dacă suprafaţa lotului de pămînt de pe lîngă casă de care real se foloseşte proprietarul casei de locuit este mai mare decît suprafaţa menţionată în documentul de atribuire a terenului pentru construcţia şi exploatarea casei de locuit, administraţia publică locală poate decide transmiterea în proprietate a terenului de care real se foloseşte proprietarul casei de locuit, dacă suprafaţa lui este mai mare cu cel mult 10 la sută decît suprafaţa menţionată în documente. În celelalte cazuri asupra porţiunii de teren rămase, administraţia publică locală decide adjudecarea la licitație publică sau între deținătorii de teren adiacent.

În/La cererea de privatizare ce se depune la primăria localității, proprietarul casei de locuit consemnează / anexează:

1. numele, prenumele proprietarului casei de locuit, copia de pe actul de identitate;
2. informația privind numărul cadastral al terenului / casei, adresa;
3. date despre documentul ce confirmă dreptul de proprietate asupra casei de locuit, copia actului.
4. documentul ce confirmă atribuirea terenului și/sau dreptul de folosinţă pe termen nelimitat asupra terenului,  copia actului;
5. planul topografic actual ce confirmă suprafaţa terenului utilizată;
6. cota-parte de proprietate asupra casei de locuit, în cazul dreptului de proprietate comună în diviziune.
7. planul geometric al bunului, după caz, și dosarul tehnic și actul de constatare perfectate de întreprinderea cadastrală.

Cererea de cumpărare a terenului aferent bunului privat cu altă destinație decât cea locativă, se depune de persoana interesată la primăria localității și se consemnează / anexează:

1. cererea după modelul stabilit în hotărârea de Guvern nr. 1428/2008, completată;
2. extrasul din Registrul bunurilor imobile în privința bunului;
3. copia documentului în temeiul căruia a fost înscris dreptul de proprietate asupra bunului în Registrul bunurilor imobile;
4. extrasul din Registrul de stat al unităților de drept pentru persoana juridică solicitanță sau copia buletinului de identitate pentru persoana fizică.
5. planul geometric al terenului, după caz, și dosarul tehnic și actul de constatare perfectate de întreprinderea cadastrală.
6. copia documentului ce confirmă atribuirea terenului și/sau dreptul de folosinţă asupra terenului, după caz;
7. planul topografic actual ce confirmă suprafaţa terenului utilizată.

Refuzul soluționării cererilor de privatizare poate fi contestat în termen de 30 de zile de la comunicare în instanța de judecată competentă, respectând procedura prealabilă, cu excepția deciziei defavorabile a consiliului local care se contestă fără procedură prealabilă.

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionare în termen legal a unei cereri se poate adresa instanţei judecătoreşti competente pentru anularea actului, repunerea în drept şi repararea prejudiciului.

Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Acţiunile în contenciosul administrativ se examinează de instanţele judecătoreşti respective conform normelor generale prevăzute de Codul de procedură civilă, cu excepţiile şi completările stabilite de Codul administrativ.

Cererea prealabilă este instituția care oferă o cale de soluționare prejudiciară a litigiilor administrative și urmărește scopul de a verifica legalitatea actelor administrative individuale.

Dacă autoritatea publică nu soluționează petiția în termenele prevăzute de prezentul  cod, persoana afectată este în drept să depună cerere prealabilă.

Cererea prealabilă poate fi îndreptată spre:

    1. anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual ilegal sau nul;

    2. emiterea unui act administrativ individual.

Pentru intentarea unui proces judiciar de contencios administrativ, precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac, se percepe, de la persoanele fizice și juridice - Taxa de timbru.

Taxa de timbru nu este susceptibilă de scutire, amânare sau eșalonare, cu excepțiile prevăzute de Legea nr. 213/2023. Cuantumul taxei de timbru este determinat în mărime fixă conform Legii nr.213/2023 și constituie 200 de lei.

Suma de bani plătită ca taxă de timbru nu se restituie și nici nu se compensează din contul părții care a pierdut procesul.

Până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ se va respecta procedura prealabilă, cu excepțiile prevăzute de lege.

Procedura de examinare a cererii prealabile nu se efectuează dacă:

    1. actul administrativ individual este emis de către Guvern, un consiliu local sau Adunarea Populară a Găgăuziei;

    2. decizia cu privire la cererea prealabilă înrăutățește situația unei persoane față de situația din decizia inițială;

    3. legea prevede expres adresarea nemijlocită în instanța de judecată.

Cererea prealabilă se depune în scris, pe suport de hârtie sau în formă de document electronic, la autoritatea publică emitentă (care a emi sau a respins emiterea actului administrativ individual) sau ierarhic superioară (dacă există o asemenea autoritate).

Cererea prealabilă se depune în termen de 30 de zile de la comunicarea sau notificarea actului administrativ individual ori a respingerii petiției. Daca autoritatea publică nu soluționează cererea în termenul prevăzut de prezentul  cod, cererea prealabilă poate fi depusă în decursul unui an de la expirarea termenului.

O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru:

    a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare);

    b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare);

    c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare);

    d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau

    e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Dacă procedura prealabilă nu este prevăzută de lege, acțiunea în obligare se admite numai în cazul în care reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de emitere a actului administrativ individual.

O acțiune în realizare se admite numai dacă reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere prin care a solicitat realizarea, tolerarea sau omiterea unei acțiuni.

O acțiune în constatare este admisibilă numai dacă reclamantul s-a adresat anterior la autoritatea publică competentă cu cerere de constatare.

Pentru acțiunea în realizare, acțiunea în constatare și acțiunea de control normativ nu există termen de înaintare a acțiunii în contencios administrativ.

Acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la:

    1. data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia;

    2. data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă.

Dacă informația cu privire la exercitarea căilor de atac nu se conține în actul administrativ individual sau în decizia cu privire la cererea prealabilă ori este indicată incorect, înaintarea acțiunii în contencios administrativ se admite în termen de un an de la comunicarea sau notificarea actului administrativ sau a deciziei cu privire la cererea prealabilă.

În cererea de chemare în judecată se indică:

    1. instanța la care a fost depusă;

    2. numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal;

    3. numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant;

    4. denumirea pîrîtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia;

    5. pretențiile reclamantului;

    6. circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția;

    7. enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta;

    8. datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de lege.

Cererea de chemare în judecată se semnează de reclamant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.

Cererea de chemare în judecată poate cuprinde și alte date importante pentru soluționarea cauzei, precum și demersurile reclamantului.

La cererea de chemare în judecată se anexează:

    1. copia actului administrativ contestat și copia deciziei cu privire la cererea prealabilă, dacă legea prevede o astfel de procedură;

    2. copia actului de identitate al reclamantului persoană fizică sau extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, dacă reclamantul este persoană juridică;

    3. documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit;

    4. copii de pe cererea de chemare în judecată și de pe toate înscrisurile anexate, într-un număr egal cu numărul de participanți la proces;

    5. dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea nr. 213/2023.

Reclamantul poate anexa și alte înscrisuri la cererea de chemare în judecată.

Persoana juridică se consideră lichidată din momentul adoptării deciziei de radiere din Registrul de stat.

Radierea din Registrul de stat a persoanei juridice, inclusiv a unui SRL, se efectuează de către același organ de stat care a efectuat înregistrarea, în termen 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii, gratuit.

Lichidarea unui SRL poate avea loc:

1. Voluntar, la discreția și inițiativa fondatorului (asociaților);
2. Din oficiu, de către organul înregistrării de stat;
3. Forțat, prin hotărârea sau decizia instanței de judecată.

Voluntar lichidarea persoanei juridice și radierea din Registrul de stat se realizează doar dacă persoana juridică sau întreprinzătorul individual nu are datorii la bugetul public naţional conform datelor prezentate organului înregistrării de stat prin sistemul informaţional automatizat al Serviciului Fiscal de Stat.

Radierea din Registrul de stat a persoanei juridice şi a întreprinzătorului individual a căror activitate a fost suspendată se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.220/2007.

La radierea persoanei juridice din Registrul de stat se verifică publicarea de către persoana juridică a avizului de lichidare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Structura teritorială a organului înregistrării de stat verifică dacă persoana juridică are datorii la bugetul public naţional.

Dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.223 alin.(2) din Codul civil. La data înregistrării dizolvării persoanei juridice, administratorul acesteia devine lichidator dacă organul competent sau instanţa de judecată nu desemnează o altă persoană în calitate de lichidator. În cazul desemnării unei alte persoane în calitate de lichidator, organul înregistrării de stat înscrie în Registrul de stat menţiunea privind încetarea activităţii administratorului.

Până la depunerea documentelor privind radierea din Registrul de stat, persoana juridică în lichidare este obligată, pe propria răspundere:

1. să închidă contul (conturile) bancar(e) şi
2. să predea ştampila pentru distrugere organului abilitat (în cazul în care dispune de aceasta).

În cazul în care este în vigoare hotărârea instanţei de judecată privind lichidarea şi radierea persoanei juridice din Registrul de stat, depunerea documentelor prevăzute mai sus nu este necesară.

După repartizarea activelor nete, lichidatorul persoanei juridice trebuie să depună la organul înregistrării de stat următoarele acte:

1.cererea de radiere, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;

2.bilanţul de lichidare şi planul de repartizare a activelor, aprobate de organul sau instanţa de judecată care a desemnat lichidatorul;

3.declaraţia cu privire la beneficiarul efectiv.

În cazul lichidării persoanei juridice în baza hotărârii instanţei de judecată privind încetarea procesului de insolvabilitate şi, respectiv, dispunerea lichidării, organul înregistrării de stat va radia debitorul din Registrul de stat în baza hotărârii judecătoreşti, prezentate de administratorul autorizat.

Radierea sucursalelor persoanelor juridice străine se efectuează în conformitate cu prevederile stabilite pentru radierea persoanei juridice autohtone.

După radiere, organul înregistrării de stat publică în Buletinul electronic date despre persoana juridică radiată, care cuprind:

1. denumirea persoanei juridice,
2. numărul de identificare de stat,
3. data înregistrării şi
4. data radierii din Registrul de stat.

Lichidarea și radierea din oficiu

Persoana juridică inactivă și întreprinzătorul individual inactiv se consideră că și-au încetat activitatea și sînt radiați din oficiu.

Organul înregistrării de stat iniţiază din oficiu procedura de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a întreprinzătorului individual inactiv, adoptînd decizia de iniţiere a procedurii de radiere, dacă persoana juridică inactivă și întreprinzătorul individual inactiv:

1. nu au datorii la bugetul public naţional,
2. nu dețin mașini de casă și de control cu memorie fiscală,
3. nu sînt fondatori ai unei alte persoane juridice şi nu au sucursale,. Informația privind lipsa/existența datoriei la bugetul public național se obține de către organul înregistrării de stat din sistemul informațional automatizat al Serviciului Fiscal de Stat „Contul curent al contribuabilului”.

În termen de 3 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei de iniţiere a procedurii de radiere din Registrul de stat, organul înregistrării de stat va publica gratuit pe site-ul său oficial şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova un aviz cu privire la iniţierea procedurii de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și întreprinzătorul individual inactiv. Avizul va conţine şi date cu privire la modalitatea şi termenele de înaintare a cererilor de către persoana juridică inactivă și a întreprinzătorului individual inactiv ce urmează a fi radiați, a creanţelor de către creditori sau de către alte persoane interesate, precum şi adresa la care acestea pot fi depuse.

Cererile şi creanţele pot fi înaintate nu mai tîrziu de 2 luni de la data publicării avizului.

În termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a cererilor şi creanţelor de către persoanele interesate, dacă cereri şi creanţe nu au fost înaintate, organul înregistrării de stat adoptă din oficiu decizia de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a întreprinzătorului individual inactiv şi îi radiază. În cazul depunerii cererilor şi creanţelor, lichidarea şi radierea din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a întreprinzătorului individual inactiv se efectuează în conformitate cu condiţiile generale prevăzute de lege, organul înregistrării de stat nefiind în drept să decidă din oficiu radierea din Registrul de stat a acestora.

Serviciul Fiscal de Stat prezintă trimestrial organului înregistrării de stat informația despre persoanele juridice inactive pentru a decide asupra radierii acestora din Registrul de stat.

Procedura de radiere prevăzută la prezentul articol se aplică și față de persoanele juridice care au depus cerere de radiere voluntar, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat și corespund criteriilor specificate în noțiunea de persoană juridică inactivă, cu excepția faptului că au prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, din ale căror date rezultă că nu au desfășurat activitate de întreprinzător.

Dacă persoana juridică sau întreprinzătorul individual care şi-a suspendat activitatea nu depune, la expirarea termenului de suspendare a activităţii, cerere de reluare a activităţii, organul înregistrării de stat iniţiază din oficiu procedura de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice sau a întreprinzătorului individual.

Radierea din oficiu a persoanei juridice inactive are loc în termen de 5 zile lucrătoare, gratuit.

Sucursalele persoanelor juridice străine au obligația să comunice organului de înregistrare de stat informații privind dizolvarea persoanei juridice străine, identitatea și împuternicirile lichidatorului numit și încheierea procedurii de lichidare.

Registratorul adoptă decizia cu privire la înregistrarea dizolvării persoanei juridice şi consemnează în Registrul de stat informaţia respectivă. La înregistrarea dizolvării persoanei juridice, organul înregistrării de stat înscrie în Registrul de stat menţiunea “în lichidare”. Din acest moment se interzice participarea persoanei juridice în lichidare în calitate de fondator (asociat) al altei persoane juridice.

Forțat, lichidarea şi radierea debitorului din registrul de stat se realizează în cadrul procedurii simplificate a falimentului în modul prevăzut de Legea nr. 149/2012.

În cazul în care activele societăţii aflate în proces de lichidare, voluntară sau forţată, sînt insuficiente pentru satisfacerea creanţelor, lichidarea se face, conform Legii nr. 149/2012, în cadrul procedurii simplificate a falimentului.

Iniţierea procedurii de dizolvare şi de lichidare voluntară sau forţată a persoanei juridice nu este un impediment adresării directe în instanţă de insolvabilitate a cererii introductive a creditorului.

Odată cu adoptarea hotărîrii de intentare a procedurii de insolvabilitate cu iniţierea procedurii simplificate a falimentului, lichidatorul notifică despre desemnarea sa organul care a efectuat înregistrarea de stat a debitorului, anexând hotărîrea instanţei de insolvabilitate.

În cazul lipsei masei debitoare, instanţa de insolvabilitate, odată cu aprobarea bilanţului de lichidare, adoptă o hotărîre de încetare a procesului, prin care dispune şi radierea debitorului din registrul de stat în care este înscris.

În cazul parvenirii unei hotărâri a instanţei de judecată cu privire la radierea unei persoane juridice din Registrul de stat şi, în urma verificării datelor, se va constata că persoana juridică în cauză dispune de sucursale, atunci în baza hotărârii nominalizate, organul înregistrării de stat va radia sucursala, iar mai apoi întreprinderea-mamă în privinţa căreia a fost emisă hotărârea de judecată.

În cazul în care persoana juridică nu dispune de active, lichidatorul depune cererea de radiere a persoanei juridice din Registrul de stat după expirarea termenului de înaintare a creanţelor de către creditori şi după aprobarea bilanţului de lichidare.

Dispozitivul hotărîrii de încetare a procedurii falimentului şi de radiere a debitorului din registrul de stat se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în termen de 10 zile din data adoptării. După ce primeşte hotărîrea instanţei de insolvabilitate, organul înregistrării de stat radiază debitorul din registrul de stat al persoanelor juridice sau din registrul de stat al întreprinzătorilor individuali la data hotărîrii.

Există unele particularități în cazurile de radiere din Registrul de stat a băncilor în proces de lichidare silită, inclusiv este necesară hotărîrea Băncii Naționale a Moldovei cu privire la aprobarea dării de seamă privind lichidarea băncii.

În cazurile în care considerăm că ne-a fost lezat un drept, un interes sau o libertate legitimă, legislația ne permite să le restabilim și să obținem o satisfacție echitabilă pe cale judecătorească, prin inițierea unei acțiuni civile.

Inițierea acțiunii civile, nemijlocit prin formularea și înregistrarea cererii de chemare în judecată poate fi condiționată de o serie de formalități necesare de îndeplinit mai înâi. Acestea pot fi:

1. de natură financiară: achitarea taxei de stat reieșind din valoarea acțiunii pentru anumite tipuri de acțiuni.
2. De natură procesuală: necesitatea soluționării mai întâi pe cale amiabilă a disputei, inclusiv prin depunerea reclamației, întâmpinării, somației, notificării privind oferirea unor termene de grație, cererii prealabile.
3. De natură convențională: necesitatea supunerii (procedurii) unor instituții extrajudiciare sau cvasijudiciare, cum sunt mediatorii, arbitrajele.

Formalitățile procesuale prealabile sunt distincte și în dependență de natura conflictului (raportului juridic litigios) și părțile (subiecții) acestuia.

Atunci când disputa este între particulari și o autoritate publică sau o entitate asimilată autorității publice, litigiul se examinează de o instanță specializată în contencios administrativ, iar litigiul, în prealabil urmează a fi soluționat prin cerere prealabilă (recurs grațios), cu excepția cazurilor în care actul administrativ este emis de o autoritate colegială (Consiliu local, Guvern).

Atunci, când potențialii justițiabili sunt legați de un contract comun și care prevede o anumită procedură de soluționare a neînțelegerilor (convențională), atunci, înainte de a depune cererea de chemare în judecată urmează a se finaliza mai întâi procedurile pe care le prevede contractul, de ex., negocieri, reclamații, etc., și după caz, poate exista clauza de arbitraj în contract (sau un contract distinct cu asemenea prevedere), care obligă la soluționarea litigiului într-o instanță de arbitraj (ad hoc sau instituționalizat).

Dacă nu există asemenea prevederi, inclusiv de soluționare prealabilă a conflictului sau această cale a fost realizată deja și nu s-a soldat cu o reușită pentru petiționar, persoana care se consideră că i-a fost lezat dreptul sau interesul său legitim, poate formula și depune cererea de chemare în judecată.

La intentarea proceselor de judecare a litigiilor de drept (procedura contencioasă), se depune cerere de chemare în judecată, iar în cauzele necontencioase (de exemplu, de constatare a unui fapt juridic), se depune cerere. Poate fi depusă personal sau printr-un împternicit special, în bază de mandat (avocational) sau procură (reprezentant al persoanei juridice, dacă nu acționează administratorul desemnat).

De regulă, cererea se depune la instanța de la locul de domiciliu al reclamantului sau din raza unde este înregistrată persoana juridică reclamantă. Cererile care au ca obiect bunuri imobile și/sau drepturi asupra lor, se depun la instanța în raza căreia este situat bunul în litigiu.

Oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane ori are un interes pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept trebuie să depună în instanţa competentă o cerere de chemare în judecată, în care se indică:

      1. instanţa căreia îi este adresată;

      2. numele sau denumirea reclamantului, domiciliul ori sediul lui, numărul de identificare de stat (IDNO) – pentru persoane juridice și întreprinzători individuali și numărul de identificare personal (IDNP) – pentru persoane fizice; dacă reclamantul este o persoană juridică, datele bancare, numele reprezentantului şi adresa lui, în cazul în care cererea se depune de reprezentant dacă reclamantul locuiește în străinătate, adresa din Republica Moldova unde urmează a i se face comunicările despre proces;

      3. numărul de telefon şi alte date de contact ale reclamantului persoană fizică; numărul de telefon, adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor şi alte date de contact ale reclamantului persoană juridică;

      4. numele sau denumirea pîrîtului, domiciliul ori sediul lui;

      5. numărul de telefon, numărul de fax, poşta electronică sau alte date de contact ale pîrîtului, în cazul în care reclamantul dispune de aceste date;

      6. numele, prenumele, adresa, numărul de telefon, adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor şi alte date de contact ale reprezentantului reclamantului;

      7. esenţa încălcării sau a pericolului de încălcare a drepturilor, libertăţilor sau intereselor legitime ale reclamantului, pretenţiile lui;

      8. circumstanţele de fapt şi de drept pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţiile şi toate probele de care acesta dispune în momentul depunerii cererii;

      9. lista probelor anexate;

      10. lista probelor reclamate;

      11. cererile de reclamare a probelor, efectuare a expertizei, numire/recuzare a expertului, alte cereri formulate;

      12. pretenţiile reclamantului către pîrît;

      13. valoarea acţiunii, dacă aceasta poate fi evaluată;

      14. date despre respectarea procedurii de soluţionare prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară dacă pentru un astfel de litigiu îndeplinirea procedurii este prevăzută de lege sau de contractul părţilor;

      15. documentele anexate la cerere.

Cererea de chemare în judecată poate cuprinde şi alte date, importante pentru soluţionarea cauzei, precum şi demersurile reclamantului. Reclamantul poate formula în cererea de chemare în judecată mai multe pretenţii, conexe prin temeiurile apariţiei sau prin probe. Cererea de chemare în judecată se semnează de reclamant sau de reprezentantul lui împuternicit în modul stabilit.

Cererea de chemare în judecată a reclamantului persoană fizică care este asistat în judecată de un avocat şi cererea de chemare în judecată a reclamantului persoană juridică trebuie să fie dactilografiate și depuse prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, cu semnătură electronică avansată calificată.

La cererea de chemare în judecată se anexează:

      1. copiile de pe cererea de chemare în judecată şi de pe înscrisuri, certificate de către parte, pe proprie răspundere, într-un număr egal cu numărul de pîrîţi şi de intervenienţi, dacă ei nu dispun de aceste acte, plus un rînd de copii pentru instanţă. Copiile vor fi certificate de către parte pentru conformitate cu originalul. Dacă înscrisurile şi cererea de chemare în judecată sînt făcute într-o limbă străină, instanţa dispune prezentarea traducerii lor în modul stabilit de lege;

      2. copia de pe actul de identitate al reclamantului persoană fizică;

      3. dovada de plată a taxei de stat și/sau de taxei de timbru;

      4. documentele care certifică circumstanţele pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţiile şi copiile de pe aceste documente pentru pîrîţi şi intervenienţi, dacă aceştia nu dispun de ele;

      5. documentele care confirmă respectarea procedurii de soluţionare prealabilă a litigiului, dacă respectarea acestei proceduri este prevăzută de lege sau de contractul părţilor;

      6. documentul ce legalizează împuternicirile reprezentantului (după caz);

      7. copia de pe cererea de reclamare a probelor (după caz);

      8. copia de pe cererea de efectuare a expertizei (după caz);

      9. copia de pe cererea de numire/recuzare a expertului (după caz);;

      10. copiile de pe alte cereri formulate (după caz);.

La cererea de chemare în judecată, reclamantul poate anexa şi alte documente şi demersuri. Unele capete de cereri pot fi depuse fie odată cu cererea de chemare în judecată, fie în cadrul pregătirii cauzei pentru dezbateri judiciare.

Dreptul de superficie este un drept real limitat și se înregistrează în registrul bunurilor imobile numai cu rangul întîi și rangul nu poate fi modificat.

Constituirea dreptului de superficie se poate face prin act juridic (bilateral (contract) sau unilateral (act administrativ, testament, hotărâre de judecată) sau prin dispoziţie a legii. Contractul de constituire a superficiei se încheie în formă autentică, adică se supune autentificării notariale.

Dreptul de superficie se constituie pentru un termen de 99 de ani dacă nu a fost stabilit un alt termen, fiind opozabil terţilor din momentul înregistrării în registrul bunurilor imobile.

Dreptul de superficie prevăzut la art. 26–28 din Legea nr. 133/2018 (constituit prin dispoziție a legii) s-a născut de plin drept, prin efectul legii (începând cu 01.03.2019), fără înregistrarea lui în registrul bunurilor imobile. Orice persoană interesată poate cere înregistrarea acestui drept în registrul bunurilor imobile.

Superficia (dreptul de superficie) se înregistrează în temeiul:

       1. actului juridic autentificat notarial, hotărârii judecătorești irevocabile, certificatului de moștenitor sau actului administrativ, în cazurile prevăzute de lege, prin care se dispune constituirea, modificarea sau transmiterea superficiei;

       2. actului juridic autentificat notarial prin care proprietarul terenului și al construcției situate pe acesta a dispus doar de construcție;

       3. actului juridic autentificat notarial prin care proprietarul terenului și a construcției situate pe acesta a dispus atât de teren, cât și de construcție, dar în favoarea unor persoane diferite;

       4. declarației autentificate notarial prin care proprietarul terenului renunță la dreptul de a invoca accesiunea în cazul în care altcineva a construit pe terenul său. Superficia se înregistrează în favoarea beneficiarului construcției (investitorului) sau celui căruia beneficiarul i-a transmis dreptul de proprietate asupra construcției.

În cazurile prevăzute la pct. 2 și pct. 4, superficia se înregistrează chiar dacă în actul justificativ nu este stipulat expres constituirea superficiei. Înregistrarea superficiei în cazurile prevăzute la pct. 2 – 4 se face la cererea scrisă a solicitantului, cu prezentarea planului geometric cu indicarea părții din teren asupra căreia este instituită superficia, recepționat în modul stabilit, sau cu prezentarea declarației proprietarului terenului privind grevarea întregului teren cu superficie.

Superficia se înregistrează cu indicarea în registrul bunurilor imobile a duratei pentru care a fost constituită.

Concomitent cu înregistrarea dreptului de proprietate după noul titular ca rezultat al înstrăinării construcției de către superficiar către un terț, se va înregistra și superficia după noul titular, chiar dacă în actul justificativ nu este stipulat expres transmiterea superficiei. Dacă superficiarul nu înstrăinează toate construcțiile înregistrate, pentru înregistrarea superficiei după noul titular și modificarea întinderii superficiei deținute de primul titular se va prezenta planul geometric al terenului cu indicarea părților din teren grevate cu superficie.

Superficia legală instituită conform art. 27 al Legii 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova asupra terenului proprietate privată, în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat separat la capitolul B (cu excepția construcțiilor provizorii), se înregistrează:

       1. dacă proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B are la data de 1 martie 2019 un drept de posesie sau de folosință (locațiune, arendă), născut din lege sau contract, altul decât un drept de superficie. Dacă proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B are dreptul menționat doar asupra unei părți din teren, superficia se va înregistra doar asupra acelei părți, potrivit planului geometric cu indicarea părții, recepționat în modul stabilit. Dacă dreptul de posesie sau de folosință este înregistrat concomitent cu înregistrarea superficiei, dreptul menționat se radiază. Dreptul de posesie sau de folosință trebuie să existe la data de 1 martie 2019, chiar dacă la data depunerii cererii s-a stins. Dacă contractul prin care a fost constituit dreptul de posesie sau de folosință ori legea stabilesc că, după expirarea termenului prevăzut în contract sau lege, proprietarul terenului devine proprietar și al bunului imobil înregistrat separat la capitolul B, termenul dat se va indica în registrul bunurilor imobile ca durată a superficiei;

       2. dacă proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B nu are niciun drept asupra terenului, pentru înregistrarea superficiei se va prezenta planul geometric al terenului cu indicarea părții din teren asupra căreia se instituie superficia, semnat de proprietarul terenului și recepționat în modul stabilit,  ori se va prezenta declarația autentificată notarial sau semnată în fața registratorului, prin care proprietarul terenului consimte că superficia legală se instituie asupra întregului teren.

Durata superficiei legale instituite conform art. 27 al Legii nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova se va indica în registrul bunurilor imobile la prezentarea actului justificativ care prevede durata superficiei (excepție - pct.1).

Superficia legală instituită conform art. 29 al Legii 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova asupra terenului proprietatea statului sau a unității administrativ-teritoriale, în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat separat la capitolul B (cu excepția construcțiilor provizorii), se înregistrează:

       1. dacă proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B are la data de 1 martie 2019 un drept de  locațiune cu drept de construire asupra terenului, de concesiune, de posesie sau de folosință asupra terenului. Dacă proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B are dreptul menționat doar asupra unei părți din teren, superficia se va înregistra doar asupra acelei părți, potrivit planului geometric cu indicarea părții asupra căreia se instituie superficia, recepționat în modul stabilit. Dacă contractul, actul administrativ sau legea stabilesc că, după expirarea termenului indicat în act sau în lege, proprietarul terenului devine proprietar și al bunului imobil înregistrat separat la capitolul B, termenul dat se va indica în Registru ca durată a superficiei. Dreptul de posesie sau de folosință trebuie să existe la data de 1 martie 2019, chiar dacă la data depunerii cererii s-a stins. Dacă dreptul de locațiune, de posesie sau de folosință nu este înregistrat, pentru înregistrarea superficiei legale se va prezenta originalul actului justificativ al locațiunii, concesiunii, posesiei, folosinței și confirmarea scrisă a autorității care administrează terenul proprietate publică privind existența  raportului juridic la data de 1 martie 2019. Pentru înregistrarea superficiei, datele din actele justificative ale dreptului, care nu a fost înregistrat, privind suprafața, amplasarea terenului trebuie să corespundă cu terenul înregistrat, în caz contrar, superficia se va înregistra conform condițiilor prevăzute la pct.2;

       2. în cazul în care proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B  nu are niciun drept asupra terenului, la prezentarea planului geometric al terenului cu indicarea părții din teren asupra căreia se instituie superficia, semnat de către autoritatea publică locală, pentru terenurile unităților administrativ-teritoriale, sau de către autoritatea publică centrală care administrează terenurile proprietatea statului, pentru terenurile statului, și recepționat în modul stabilit. În cazul în care superficia se instituie asupra întregului teren, se prezintă confirmarea scrisă a autorităților menționate. Confirmarea nu este necesară în cazul în care terenul este înregistrat pe perimetrul soclului clădirii.

Dacă pe teren sunt amplasate mai multe construcții deținute în proprietate de către proprietari diferiți, pentru înregistrarea superficiei se va prezenta planul geometric al terenului cu indicarea părții din teren asupra căreia se instituie superficia.

Dacă proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B la data de 1 martie 2019 a înstrăinat bunul după această dată fără a solicita înregistrarea superficiei legale, dobânditorul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B poate solicita înregistrarea superficiei legale corespunzător condițiilor pe care le întrunește.

În condițiile prevăzute la pct. 2, superficia legală se va înregistra și în cazul în care proprietarii bunurilor private dețin acte de posesiune și folosință a terenurilor aferente, anulate conform art.53 alin. (2) din Legea nr.121/2007 (de regulă, titlu de autentificare a dreptului de folosință gratuită a deţinătorului de teren, chiar dacă dreptul în temeiul acestui act a rămas înregistrat în Registru).

Înregistrarea superficiei legale în folosul proprietarilor încăperilor izolate, locurilor de parcare, înregistrate la capitolul C, se face la cererea asociației de coproprietari în condominiu sau la cererea a cel puțin unui proprietar al bunului imobil înregistrat la capitolul C, cu condiția că la capitolul B construcția este înscrisă sub formă de condominiu.

Pentru înregistrarea superficiei Registratorul verifică dacă potrivit înscrierilor în Registru sau potrivit documentelor ce confirmă recepţia lucrărilor de construcţie din dosarul cadastral, construcţia nu este provizorie.

Pentru înregistrarea superficiei legale, persoana interesată va prezenta declaraţia pe propria răspundere, că bunul imobil înregistrat separat la capitolul B la data depunerii cererii nu este demolat (distrus). Pot fi solicitate de către registrator și alte documente, dacă vor fi considerate necesare. Existenţa notării măsurilor de asigurare în Registru nu constituie temei de refuz în înregistrarea superficiei legale, cu excepţia cazului cînd se interzice operarea modificărilor în Registru sau se interzice expres înregistrarea superficiei.

Înregistrarea dreptului de superficie are loc în decurs de 7 zile calendaristice de la data depunerii cererii (data depunerii cererii va fi data înregistrării) și se efectuează contra unui cost achitat prestatorului serviciului.

Codul Familiei prevede două modalități de plată a pensiei de întreținere pentru copii:

1. Prin acordul amiabil al ambilor părinți;
2. Stabilirea pensiei de întreținere prin emiterea hotărârii instanței de judecată, dacă unul dintre părinți se eschivează de la plata pensiei de întreținere (la cererea unuia dintre părinţi, a tutorelui/curatorului copilului sau a autorităţii tutelare).

Mărimea pensiei de întreținere obligatorie din salariul stabilit sau din alte venituri ale soţului debitor (celui care va plăti pensia), în dependență de câți copii sunt la întreținerea părintelui, poate varia:

1. 1/4 pentru un copil;
2.  1/3 pentru doi copii;
3. 1/2 pentru trei și mai mulți copii.

Pensia de întreținere poate fi stabilită și în sumă fixă de către instanța de judecată în cazurile în care:

      1. Părintele nu are un venit stabil,

      2. Veniturile sau salariul este achitat în natură,

      3. Achitarea unei părți din salariu nu este suficientă pentru întreținerea normală a copilului minor.

La stabilirea pensiei de întreținere a copilului, instanța de judecată, pe cât e posibil, va dispune păstrarea stării de asigurare a copilului pe care a avut-o pînă la desfacerea căsătoriei.

În cazul în care părinții au ajuns la un acord privind mărimea și plata pensiei de întreținere, acordul urmează a fi încheiat în formă scrisă și autentificat notarial în conformitate cu prevederile Codului civil, cu condiția că pensia de întreținere negociată și stabilită în acord să nu fie mai mică decât cea prevăzută de Codul familiei (pentru un copi, doi copii și mai mulți copii).

Instanţa poate reduce sau majora acest cuantum, luând în considerare starea materială şi familială a părinţilor şi alte circumstanţe importante. Pe parcursul anilor, puteţi modifica cuantumul pensiei de întreţinere, puteţi cere majorarea acesteia, dacă apar de exemplu cheltuieli suplimentare sau neprevăzute, cum ar fi îmbolnăvirea copilului, tratament costisitor, admiterea la studii.

Soţul debitor (plătitor) poate cere reducerea mărimii pensiei, în cazul în care i s-a înrăutăţit situaţia financiară, de exemplu, pentru că a fost grav bolnav, a rămas fără un loc de muncă sau este inapt de muncă.

În cazul în care părintele care datorează pensie de întreţinere nu are salariu şi venit fix (sau oficial), instanţa judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreţinere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă şi sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri. Dacă se poate proba că soţul debitor are venituri neoficiale mult mai mari, atunci se prezintă în instanţă dovezile, cum ar fi cecurile, plăţile, tranzacţiile financiare sau imobiliare în numele acestuia, etc., se pot aduce şi martori care ar putea confirma acest fapt.

Reclamanții în acțiunile civile pentru stabilirea și încasarea forțată a pensiei de întreține sunt scutiți de achitarea taxei de stat.

Reieșind din principiul în materie de moștenire că, creditorul celui ce a lăsat moștenirea are prioritate față de moștenitor, în privința valorificării activului masei succesorale, datoriile succesorale izvorâte din plata pensiei de întreținere trebuie să fie achitate de moștenitor sau să fie valorificate de creditor în interesul superior al copilului (copiilor) din masa succesorală, pe cale judecătorească. Având în vedere practica judecătorească care interpretează defavorabil dreptul creditorului chirografar față de obligația moștenitorul debitorului pensiei de întreținere, se recomandă înregistrarea gajului legal pentru a asigura întreținerea cuvenită, inclusiv stingerea eventualelor obligații (datorii) acumulate până la moartea debitorului. În orice caz, moștenitorii sunt obligați să asigure membrilor familiei defunctului care au fost întreținuți de acesta și au locuit împreună cu acesta pînă la moartea lui, în primele 40 de zile după deschiderea moștenirii, o întreținere în mărime echivalentă cu întreținerea acordată pînă la moarte și să le permită acestora să folosească locuința și obiectele de uz casnic. Prin testament testatorul poate dispune altfel (art. 2420 alin. (1) din Codul civil).

Dacă la data deschiderii moștenirii, defunctul avea nemijlocit o obligație de întreținere conform Codului familiei față de moștenitorii legali de clasa întîi, părinții defunctului, precum și soțul supraviețuitor, aceștea sunt moștenitori rezervatari și moștenesc cel puțin ½ din cota succesorală ce s-ar fi cuvenit fiecăruia în caz de moștenire legală (au rezervă succesorală).

Conform art. 709 din Codul civil, creditorul în a cărui favoare a fost emisă o hotărîre judecătorească cu privire la încasarea unei sume de bani, inclusiv cu titlu de pensie de întreținere, poate obține un gaj legal asupra unui bun, mobil sau imobil, al debitorului său. Gajul legal se constituie prin înregistrarea unui aviz, în care se indică bunul gajat și mărimea creanței, iar în cazul pensiei sau al pensiei de întreținere – mărimea plăților periodice și coeficientul de indexare. La aviz se anexează o copie autentificată de pe hotărîrea judecătorească și dovada aducerii avizului la cunoștința debitorului.

Conform art. 823 (4) din Codul civil, obligațiile de achitare a pensiei alimentare sunt incesibile (nu pot fi cedate terților), sub sancțiunea nulității absolute a cesiunii de creanță. De asemenea, nu este admisă nici compensarea creanțelor privind plata pensiei alimentare (art. 985 alin. (1) lit. c) din Codul civil).

Sumele cuvenite celui pus sub tutelă sub formă de pensie alimentară şse primesc şi se cheltuiesc de către tutore pentru întreţinerea celui pus sub tutelă (art. 60 alin. (3) din Codul civil).

Alte situații particulare, prevăzute de Codul familiei în care persoanele au drepturi și obligații de întreținere:

1. Părinţii sînt obligaţi să-şi întreţină copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material (la fel, copiii majori apţi de muncă sînt obligaţi să-şi întreţină şi să-şi îngrijească părinţii inapţi de muncă care necesită sprijin material).
2. Soţii îşi datorează întreţinerea materială reciprocă.
3. Fostul soţ pe cale judecătorească, poate obține întreținere, în situațiile:

     a) fosta soţie în timpul gravidităţii;

     b) fostul soţ, care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului comun timp de 3 ani după naşterea acestuia;

     c) fostul soţ, care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului comun cu dizabilităţi pînă la vîrsta de 18 ani sau a copilului comun cu dizabilități severe din copilărie;

     d) fostul soţ, care necesită sprijin material, devenit inapt de muncă în timpul căsătoriei sau timp de un an după desfacerea acesteia;

     e) fostul soţ care necesită sprijin material şi a atins vîrsta de pensionare, în termen de cel mult 5 ani din momentul desfacerii căsătoriei, dacă soţii au fost căsătoriţi cel puţin 15 ani.

     4. Fraţii şi surorile minore, care necesită sprijin material, în imposibilitatea întreţinerii lor de către părinţi, au dreptul la întreţinere de la surorile şi fraţii majori apţi de muncă care dispun de mijloace suficiente.

     5. Nepoţii minori, care necesită sprijin material, în imposibilitatea întreţinerii lor de către părinţi, au dreptul la întreţinere de la bunicii - care dispun de mijloace suficiente (Acelaşi drept îl au şi nepoţii majori inapţi de muncă, care necesită sprijin material, dacă s-a stabilit imposibilitatea întreţinerii lor de către soţi (foştii soţi), copiii majori apţi de muncă sau de către părinţi).

     6. Bunicii inapţi de muncă, care necesită sprijin material, în imposibilitatea întreţinerii lor de către copiii majori apţi de muncă sau de către soţi (foştii soţi), au dreptul la întreţinere de la nepoţii majori apţi de muncă care dispun de mijloace suficiente.

    7. Părinţii vitregi inapţi de muncă, care necesită sprijin material, în imposibilitatea întreţinerii lor de către copiii lor fireşti majori apţi de muncă sau de către soţ (fostul soţ), au dreptul la întreţinere de la copiii vitregi majori apţi de muncă care dispun de mijloace suficiente.

    8. Persoanele inapte de muncă, care necesită sprijin material, şi care au întreţinut şi educat copii minori (denumiţi în continuare educatori) au dreptul la întreţinere de la aceştia dacă ultimii au atins vîrsta majoratului, sînt apţi de muncă şi dispun de mijloace suficiente şi dacă s-a stabilit imposibilitatea întreţinerii educatorilor de către propriii lor copii majori apţi de muncă sau de către soţ (fostul soţ).

Persoanele care locuiesc în locuinţe de stat pasibile de privatizare, pot depune pînă la 31 mai 2024 cereri de privatizare a locuințelor la primării, care prin intermediul comisiilor de privatizare a fundului de locuinţe, determină costul locuinţei şi adoptă hotărîrea respectivă în condițiile Legii nr.1324/1993.

După expirarea termenului limită stabilit (31 mai 2024) - locuinţele neprivatizate vor trece în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale şi acestor locuinţe li se va atribui statutul de locuinţe sociale, iar cu chiriașii se vor încheia contracte de locațiune.

O familie poate cumpăra sau primi cu titlu gratuit în proprietate privată o singură locuinţă.

Lista actelor necesare pentru depunerea cererii de privatizare a locuinței:

1. Extras din tabelul nominal eliberat de către ÎMGFL, APLP sau instituția administratoare.
2. Extras din contul personal eliberat de către ÎMGFL, APLP sau instituția administratoare.
3. Planul și certificatul-caracteristică privind privatizarea locuinței eliberat de OCT (copia planului).
4. Oiginalul și copia diplomei de studii, copia livretului militar și copia carnetului de muncă a chiriașului principal și a soției/soțului (stagiul se calculează începând din 10.03.1993).
5. Certificat despre participarea sau neparticiparea la privatizare (se achită bonul de plată pentru examinarea participării la privatizare).
6. Copia buletinelor de identitate, adeverințelor de naștere ale copiilor minori, copia adeverinței de divorț, de căsătorie, de deces - după caz).
7. Bonul de plată achitat pentru procesarea dosarului.
8. Declarație de la toți membrii adulți, privind acordul de a participa la privatizare, autentificată, notarial sau prezența lor la depunerea actelor. Declarația privind neparticiparea la privatizarea locuinfelor, obligatoriu autentificată notarial.
9. Copia certificatului de invaliditate pentru invalizii singuri de gr. I gi gr. II (dupa caz).
10. Buletinele de identitate, adeverinlele de naștere ale copiilor minori, ordinal de repartiție - originalele si copiile.
11. Adeverinlele de căsătorie, de divorț, certificat de deces -în original si copiile (după caz).
12. Pentru cămine - suplimentar, certificat cu numărul de persoane, care se folosesc de suprafețele comune (baie, bucătărie, veceu, etc).
13. Pentru casele cu un nivel - certificat de urbanism informativ referitor la lipsa sau existența deciziei de demolare și privind starea tehnică a locuinței.
14. Pentru imobilele departamentale - acordul instituției administratoare.
15. După caz, pot fi solicitate și alte documente.